Actualizarea 56 linia 102: PORR Construct mobilizează efective impresionante pe sectorul Daia - Taban!

24.05.2024

Când avem terți care preiau aproape obsesiv niște informații copy/paste și deja dau linia 102 deschisă circulației, România Feroviară rămâne întotdeuna alături de oamenii care muncesc și mereu vom livra informații reale obținute de la fața locului:

Dragi prieteni feroviari și nu numai, știm că deja circulă aceste "Breaking News" , a nu se confunda cu "știrile de ultima oră" dar na'...., lingua engleză este mult mai trendy decât cea română, cu referire în cazul nostru la redeschiderea circulației începând din data de 1 iunie pe "celebra" Linie 102 București Progresul - Giurgiu.

Informațiile sunt corecte dar România Feroviară refuză să adopte "comportamentul de politician" fie el de nouă generație și astfel, România Feroviară (grupul și pagina) rămâne în continuare fidelă oamenilor care muncesc și nu se văd acum nicăieri!

Momentan, contează doar o filmare cu un tren de test și ce mai pun politicienii din "noul val" numai de pe sectorul Grădiștea - Comana că la Daia e "nașpa" și nu vor să-și strice pantofii, ce-i drept noi am dat daună încă o pereche de adidași și nu ne pare rău de aspectul ăsta minor...

Distanța feroviară între Daia și Taban măsoară aproximativ 5km și da, pentru a nu știu câtă oară i-am parcurs pe jos săptămâna trecută pentru a vă transmite realitatea din teren! În zona Daia după cum vedeți în poze un fir de circulație a fost scos definitiv și va explicăm in articol de ce.

Pentru a stabiliza și ranforsa rambleul existent linia care deja fusese în vara reparată, burată și readusă în parametrii de circulație conform proiect a fost scoasă pentru repara rambleul care a fost adus acum la standardele actuale de siguranță.

Linia apoi a fost mutată pe traseul inițial și se vede în poză de sus stadiul de acum o săptămâna când PORR Construct detasase pe sectorul în discuție 7 utilaje care erau active într-o zi de duminică când majoritatea se gândesc doar la grătare și petreceri, noi am fost printre muncitori.

Încercăm să punem cât mai multe poze și din cauza asta riscăm să ne repetăm sau să greșim involuntar textul! Calea ferată între Daia și Taban deși nu pare să știți că în 1867 când a început construcția, la vremea respectivă era o opera de artă.

Datorită PORR Construct care a defrișat zona am văzut și noi cum cei 5km de cale ferată sunt flancați de ziduri de sprijin care la o analiză mai atentă au și rol de colecatre al apelor pluviale/meteorice și al izvoarelor din zona.

O zona superbă de deal care și acum impune respect și dificultăți celor care vor să construiască acolo, darămite acum mai bine de 150 de ani când nu exista tehnologia și utilajele de acum, decât hârtia milimetrică și materia cenușie a inginerilor de atunci.

Chiar dacă eram într-o zi de duminică sectorul de linie era mai circulat decât ora de vârf din Gara de Nord în plin zezon estival, oamenii erau la datorie și utilajele nu dezamăgeau prin frecvența cu care apăreau, în imagine avem un utilaj pentru profilarea prismei de balast.

În partea stânga vedeți unul dintre zidurile de sprijin varianta mai simplă care la baza are un debleu(șanț/canal) care colectează vizibil apele pluviale, spun vizibil pentru că spre finalul articolului vom avea și alt tip de sistem de colectare.

Știu că pretențiile sunt ridicate dar pe site avem și copii care nu întotdeauna înțeleg termenii specifici construcțiilor de artă feroviară și trebuie să păstrăm latura educativă a site-ului România Feroviară, indiferent de vârstă toți cititorii trebuie să înțeleagă ce scriem aici.

Utilajul Plasser&Theurer este o cunoștință mai veche de-a noastră pentru că l-am văzut la lucru și în Comana, Daia, Grădiștea, se îndrepta spre Km 51.3 unde oamenii încărcau vagoanele cu piatră spartă pe care o transportau spre Km 53.2 unde încă nu aveam la momentul respectiv prisma de balast formată.

O poză fără utilaje unde se vede clar că pe rambleu a fost adăugat material de stabilizare care a fost ulterior compactat în straturi, să mai văd niște L'uri atipice din beton prefabricat(precomprimat) care bănuim că la un momendat vor forma o cuvă de balast și în dreapta zid de sprijin su sistem vizibil de colectare al apelor pluviale.

Simbioza asta dintre oameni și utilaje a început să-mi placă de aproape 2 ani și jumătate de când am văzut prima mișcare de pe șantier, oameni frumoși care își fac meseria indiferent de timp și care niciodată nu au protestat că sunt filmați sau pozați, din contra, erau fericiți că cineva le apreciază muncă!

Aici vedem un transport de L'uri atipice cu un utilaj multifuncțional care se îndreaptă spre Taban, spun multifuncțional pentru că brațul frontal poate fi adaptat cu accesorii specifice fiecărei lucrări în parte.

Pentru că bornele kilometrice momentan nu mai există, putem doar să aproximăm că utilajul Plasser&Theurer staționa la km 53.1 și veți vedea mai jos motivul. în imagine se vede semnalizarea nouă și blocul de semnal dotat cu antifurturi.

Legat de semnalizare, toate instalațiile se siguranță și control al circulației pe relația Mihai Bravu - Jilava deja funcționează în parametrii în gări și la trecerile de nivel unde sistemele de bariere sunt deja funcționale.

Mai departe spre Km 53.5 se adaugă piatră spartă pentru formarea noii prisme de balast, ritmul fiind destul de alert iar conform calculelor noastre, celor de la PORR Cosntruct le-a luat foarte puțîn comparativ cu alte șantiere feroviare să rezolve problemele de pe sectorul Daia-Taban.

Să scoți 5km de cale ferată, să muți firul pentru a adaugă material, compactare în straturi, aducerea rembleului la standarde de siguranță, mutat fir de circulație înapoi, format altă prisma de balast, burat și adus în parametri proiectați în doar câteva luni(bănuim că este vorba de doar 3 luni) chiar e o realizare.

Continuăm spre Daia unde peisajele sunt superbe și spre deosebire de sectorul centura feroviară, CFR Progresul - Jilava - Vidra unde ți-e rușine să privești pe geam din cauza gunoaielor, de la Comana spre Daia nu avem problema asta și sperăm să se mențînă așa în continuare.

Toți cei 5km sunt o minunată zona pentru trainspotting dacă nu luăm în calcul câinii celor 2-3 stâne dar care până acum nu au făcut probleme nimănui, păcat că nu vom avea trenuri marfare pe linia 102 și aici ar trebui CFR Infrastructură să dea un comunicat în care să explice punctual motivele și zonele cu restricții de viteză și tonaje!

Ajunși la Km 54.2(sau p'acolo) vedem celălalt sistem format din zid de sprijin cu sistem incorporat de colectare al apelor pluviale și al izvoarelor, mă rog, parțialincorporat pentru că în dreapta se vede un debleu de colectare.

În interiorul zidului de sprijin se află 5 camere de colectare al apelor conectate între ele si care lucrează că și sistem de scurgere din plan îndepărtat spre noi de la stânga la dreapta, și da, PORR Construct a decolmatat și reparat sistemul anul trecut.

Aici într-o zi înnourata să stai pe zid la fotografiat/filmat este de vis sau ar fi fost de vis să vezi/auzi mărfarele sau Orient Express remorcate de locomotive diesel-electrice cum forjeaza motoarele pentru că avem vârf de pantă...

Pe partea stânga sens spre Daia se observă parte a sistemului incorporat de colectare al apelor, știu că repet cuvântul incorporat dar momentan altceva nu-mi trece prin minte. Astea sunt realizări ale inginerilor acum mai bine de 150 de ani care funcționează în parametri proiectați și astăzi.

În speranța că nu v-am plictisit am vrut să va arătăm și altceva pe lângă nouă gara din Comana și tablierul lucios al noului pod de peste răul Argeș precum și realitatea din teren, oamenii și utilajele care muncesc zi-lumină dar care nu sunt văzuți nicăieri pantru că nu aduc reach'uri, like'uri sau exercițiu de imagine!

Asta este jurnalismul din ziua de azi, texte preluate obsesiv cu pretext de "Breaking News" din față laptopul'ui iar partea unde într-adevăr se petrece acțiunea adevărată este omisă pe motiv de comoditate dar pe care România Feroviară întotdeauna o va prezența cu mândrie.

Tot aici vom fi și în viitor pentru că în faza a 2-a a proiectului linia 102 se va realiza electrificarea și dublarea anumitor sectoare de linie precum și un viaduct(bănuim) de minim 2km care va elimina definitiv problemele cu infiltrațiile din zonă și nu vom mai avea restricții de viteză.

Surse foto & text: România Feroviară.

Share